practica budistă de bază a membrilor SGI este scandarea Nam-myoho-renge-kyo și recitarea unor porțiuni din Sutra lotusului (denumită Gongyo) și împărtășirea învățăturilor budismului cu alții pentru a-i ajuta să-și depășească problemele.practica de a cânta Nam-myoho-renge-kyo a fost stabilită de Nichiren (1222-82), un călugăr budist reformist care a identificat Sutra lotusului ca învățătură de bază a Buddha Shakyamuni.

aplicarea învățăturilor

practica este susținută de credință și studiu. Membrii SGI studiază învățăturile lui Nichiren pentru a aprofunda înțelegerea principiilor budismului și a proceselor de transformare interioară. Studiul întărește credința și convingerea, care își găsește expresia în practică.

credința, în Budismul Nichiren, se bazează pe experiența aplicării budismului și a îmbunătățirii calității vieții cuiva. Credința ar putea fi descrisă ca efortul continuu de a—și orienta inima spre idealul Buddheității-desfășurarea continuă a potențialului inerent al binelui, capacitatea de a transforma orice circumstanță negativă într-o sursă de creștere și beneficiu și o viață dedicată ajutării altora să facă același lucru.

ca un instrument pentru a ajuta practicanții în acest proces provocator, Nichiren a creat o mandala cunoscută sub numele de Gohonzon (obiect de devotament)—un sul inscripționat cu caractere chinezești și sanscrite pe care membrii SGI le consacră în casele lor și se concentrează atunci când cântă. Gohonzon este o întruchipare fizică sau o reprezentare a idealului Buddhahood. Personajele de pe Gohonzon descriu „ceremonia în aer” așa cum este descris în Lotus Sutra. La această ceremonie, Bodhisattva Pământului promite să conducă oamenii la fericire în cele mai tumultuoase vremuri. Gongyo este un act de reînnoire a acestei determinări.

întâlniri de discuții

membrii SGI își desfășoară activitatea zilnic practica la domiciliu, dar, de asemenea, întâlni în mod regulat cu alți membri din comunitățile lor. Tradiția întâlnirii de discuții datează din primele zile ale istoriei Soka Gakkai în Japonia dinainte de război și servește drept punct focal pentru ca membrii să studieze principiile budiste și cum să le aplice în viața de zi cu zi.

ședințele de discuții privind sig sunt de obicei organizate lunar, iar marea majoritate se desfășoară în casele membrilor care le pun la dispoziție în acest scop. Ele oferă oamenilor posibilitatea de a dezvolta genul de relații care sunt din ce în ce mai rare în mediile urbane contemporane, unde oamenii pot trăi ani de zile ca vecini fără a dezvolta nicio legătură personală.

împărtășirea experiențelor de credință—transformarea în viața oamenilor realizată prin practica budistă—este un element central al întâlnirilor de discuții. Poate că nu este nimic mai încurajator pentru oamenii care se luptă cu probleme decât exemplul altora care s-au confruntat cu succes și și-au depășit propriile provocări.

Revoluția umană

un concept cheie în SGI este „revoluția umană”—ideea că transformarea interioară a unui individ va provoca o schimbare pozitivă în circumstanțele cuiva și, în cele din urmă, în societate în ansamblu.

o astfel de transformare vine prin abordarea provocărilor vieții de zi cu zi cu practica budistă, căutând să-și dezvolte potențialul și asumându-și responsabilitatea pentru viața și destinul cuiva. Schimbarea la scară globală are loc printr-o schimbare pozitivă a indivizilor.

membrii SGI cred că fiecare individ are puterea de a dezvolta o viață de mare valoare și creativitate și de a influența pozitiv comunitatea, societatea și lumea. Budismul Nichiren subliniază că cea mai mare împlinire în viață se găsește în cele din urmă în lucrul pentru fericirea altora.

Nam-myoho-renge-kyo

Nichiren (1222-82) a stabilit scandarea Nam-myoho-renge-kyo ca modalitate de a trezi natura Buddha și de a atinge cele mai profunde niveluri ale naturii noastre existența, pe care viețile noastre și cele ale universului sunt una. El a predat mai întâi invocarea frazei unui grup mic la Templul Seicho-ji din provincia Awa, Japonia, la 28 aprilie 1253.

Myoho-renge-kyo este numele Sutra Lotus în pronunția japoneză de caractere chinezești clasice, și astfel sensul literal al Nam-myoho-renge-kyo este „mă dedic Sutra Lotus.”După cum arată următoarea explicație, există niveluri mai profunde de semnificație atașate fiecărui element al expresiei.

Nam

Nam derivă din cuvântul sanscrit namu, care înseamnă „a se dedica.”Nichiren a stabilit practica scandării Nam-myoho-renge-kyo ca mijloc de a permite tuturor oamenilor să-și pună viața în armonie sau ritm cu legea vieții sau Dharma. În sanscrita originală, namu indică elementele acțiunii și atitudinii și, prin urmare, se referă la acțiunea corectă pe care trebuie să o întreprindem și la atitudinea pe care trebuie să o dezvoltăm pentru a atinge Buddha în această viață.

Myoho

Myoho înseamnă literalmente Legea mistică—adevărul sau principiul care stă la baza funcționării misterioase a universului și a vieții noastre din moment în moment. Myo se referă la însăși esența vieții, care este „invizibilă” și dincolo de înțelegerea intelectuală. Această esență se exprimă întotdeauna într-o formă tangibilă (ho) care poate fi reținută de simțuri. Fenomenele (ho) sunt schimbătoare, dar pătrunderea tuturor acestor fenomene este o realitate constantă cunoscută sub numele de myo. Myo înseamnă, de asemenea, să ne deschidem, să reînviem și să fim pe deplin înzestrați cu calitățile de care avem nevoie pentru a ne dezvolta viața.

Renge

Renge înseamnă floare de lotus. Lotusul înflorește și produce semințe în același timp și reprezintă astfel simultaneitatea cauzei și efectului. Circumstanțele și calitatea vieții noastre individuale sunt determinate de cauzele și efectele, atât bune, cât și rele, pe care le acumulăm (prin gândurile, cuvintele și acțiunile noastre) în fiecare moment. Aceasta se numește „karma” noastră.”Legea cauzei și efectului afirmă că fiecare dintre noi are responsabilitatea personală pentru propriul nostru destin. Ne creăm destinul și avem puterea de a-l schimba. Cea mai puternică cauză pozitivă pe care o putem face este să cântăm Nam-myoho-renge-kyo; efectul Buddheității este creat simultan în adâncul vieții noastre și se va manifesta cu siguranță în timp.

floarea de lotus crește și înflorește într-un iaz noroios și totuși rămâne curată și liberă de orice întinare, simbolizând apariția Buddheității din viața unei persoane obișnuite în mijlocul luptelor existenței de zi cu zi.

Kyo

Kyo înseamnă literalmente sutra, vocea sau învățătura unui Buddha. În acest sens, înseamnă și sunet, ritm sau vibrații. În sens larg, kyo transmite conceptul că toate lucrurile din univers sunt o manifestare a legii mistice.

Citeste mai mult: Semnificația lui Nam-myoho-renge-kyo

Gohonzon

obiectul devotamentului în Budismul Nichiren, numit Gohonzon, ia forma unui sul inscripționat cu caractere chinezești și sanscrite. Membrii SGI primesc propriul lor Gohonzon pe care îl consacră în casele lor și pe care se concentrează atunci când cântă.

semnificația Gohonzonului nu constă în sensul literal al personajelor, ci în faptul că este a fost creat de Nichiren ca întruchipare fizică, sub forma unei mandale, a legii eterne și intrinseci a lui Nam-myoho-renge-kyo. Expresia „Nam-myoho-renge-Kyo Nichiren” este scrisă cu caractere aldine în centrul sulului.Nichiren a înscris Gohonzonul cu scopul de a ajuta orice persoană, indiferent de sex, rasă sau statut, să experimenteze aceeași stare de iluminare pe care a atins-o.

Gohonzon este o întruchipare a stării Buddha care există în fiecare dintre noi. Cu toate acestea, pentru majoritatea dintre noi, această stare rămâne un potențial nerealizat; este latentă, dar trebuie „activată.”Prin practica zilnică în fața Gohonzonului putem dezvălui acea natură Buddha latentă. Gohonzon este într—un sens ca o mașină de exerciții spirituale-prin folosirea lui ne dezvoltăm viața; pur și simplu posedarea ei nu este suficientă.Nichiren ne încurajează: „când cântați myoho și recitați renge, trebuie să invocați credința profundă că Myoho-renge-kyo este viața voastră însăși” (scrierile lui Nichiren Daishonin, p.3). Nichiren ne învață, cu alte cuvinte, că viața cuiva este cea mai mare comoară.

starea noastră de viață interioară se schimbă constant pe măsură ce intrăm în contact cu diferiți stimuli externi: oameni, vreme, o piesă muzicală, culoarea pereților. . . toate creează un fel de influență asupra noastră. O pictură poate determina privitorul să se simtă încântat, calm sau dezgustat, iar o scrisoare poate provoca bucurie sau șoc și consternare. Gohonzon este stimulul care ne ajută să atragem această stare de viață cea mai luminată, să percepem starea Buddha ca fiind adevărata natură a vieții noastre și să trăim în armonie cu mediul nostru.pentru a transmite mesajul său, Nichiren a bazat imaginea grafică a Gohonzonului pe o scenă din Sutra lotusului și pe teoria posesiunii reciproce a celor zece lumi, care exprimă faptul că lumea Buddhahood există ca potențialitate în orice moment dat sau condiție de viață a unui individ. Cu alte cuvinte, lumea Buddheității nu se află în afara existenței sau ființei zilnice—este inerentă vieții cuiva.

personajele mari „Nam-myoho-renge-kyo” din Centrul Gohonzonului descriu această realizare. În stânga și în dreapta „Nam-myoho-renge-kyo”, scrise cu caractere mai mici, sunt diferite figuri care reprezintă cele zece lumi din viața lui Buddha. Nichiren a indicat Grafic că toate cele zece lumi sunt iluminate de Nam-myoho-renge-kyo, sau Legea mistică, și sunt conținute în lumea Buddhahood și invers.

pur și simplu spus, toate ființele sunt Buddha. Este doar o chestiune de trezire la această realizare și de a trăi într-un mod care manifestă acest adevăr. În Budismul Nichiren, cântarea către Gohonzon și luarea de măsuri de dragul altora este calea de a realiza acest lucru.

prin amabilitatea www.sokaglobal.org