revizuirea conține acum date din nouă studii (total n = 582) care raportează cinci comparații. Din cauza riscului de părtinire, a dimensiunii reduse a studiilor, a caracterului indirect al măsurilor de rezultat și a numărului redus de rezultate pragmatice investigate și raportate, dovezile au fost clasificate ca fiind de calitate foarte scăzută. Niciunul dintre studiile incluse nu a furnizat date utilizabile cu privire la rezultatul nostru principal ‘tranchilizarea sau adormirea’ cu 30 de minute, nevoia repetată de tranchilizare sau orice rezultate economice. Datele au fost disponibile pentru celelalte rezultate principale ale agitației sau agresivității, care au nevoie de reținere și incidența efectelor adverse.

risperidonă versus haloperidol (urmărire de până la 24 de ore)

pentru rezultat, agitație comportamentală specifică, nu s-a găsit nicio diferență clară între risperidonă și haloperidol în ceea ce privește eficacitatea, măsurată ca o reducere de cel puțin 50% a scalei sindromului pozitiv și negativ – sub-scorul agitației psihotice (PANSS-PAS) (RR 1, 04, IÎ 95% 0, 86 până la 1, 26; participanți = 124; studii = 1; dovezi de calitate foarte scăzută) și nu s-a observat niciun efect pentru necesitatea utilizării restricțiilor (RR 2, 00, IÎ 95% 0, 43 până la 9, 21; participanți = 28; studii = 1; dovezi de calitate foarte scăzută). Incidența efectelor adverse a fost similară între grupurile de tratament (RR 0, 94, IÎ 95% 0, 54 până la 1, 66; participanți = 124; studii = 1; dovezi de calitate foarte scăzută).

risperidonă comparativ cu olanzapină

într-un studiu clinic mic (n = 29) s-au raportat date utilizabile pentru compararea risperidonă comparativ cu olanzapină. Nu s-a observat niciun efect pentru agitația măsurată ca punctaj final PANSS-PAS la două ore (MD 2, 50, IÎ 95% -2, 46 până la 7, 46; la patru zile (RR 1,43, IÎ 95% 0,39-5,28; dovezi de calitate foarte scăzută); tulburări de mișcare specifice măsurate ca scor de evaluare a activității comportamentale (BARS) la patru zile (MD 0,20, IÎ 95% -0,43-0,83; dovezi de calitate foarte scăzută).

risperidonă versus quetiapină

Un studiu clinic a raportat (n = 40) date utilizabile pentru comparația risperidonă versus quetiapină. Agresivitatea a fost măsurată utilizând scorul final al scalei de agresivitate evidentă modificată (MOAS) la două săptămâni. S-a observat o diferență clară în favoarea quetiapinei (MD 1.80, IÎ 95% 0,20-3,40; dovezi de calitate foarte scăzută). Nu s-au observat diferențe între grupurile de tratament pentru incidența acatisiei după 24 de ore (RR 1, 67, IÎ 95% 0, 46 până la 6, 06; dovezi de calitate foarte scăzută). Doi participanți alocați risperidonei și unul alocat quetiapinei au prezentat ischemie miocardică în timpul studiului.

risperidonă versus risperidonă + oxcarbazepină

Un studiu (n = 68) a măsurat agitația utilizând componenta excitată la scară a sindromului pozitiv și negativ.(PANSS-ce) și a constatat o diferență clară, favorizând tratamentul combinat la o săptămână (MD 2,70, IÎ 95% 0,42 până la 4,98; dovezi de calitate foarte scăzută), dar nu a fost observat niciun efect pentru starea globală utilizând scorul clinic global de îmbunătățire a impresiei (CGI-I) la o săptămână (MD -0,20, IÎ 95% -0,61 până la 0,21; dovezi de calitate foarte scăzută). Incidența simptomelor extrapiramidale după 24 de ore a fost similară între grupurile de tratament (RR 1, 59, IÎ 95% 0, 49 până la 5, 14; dovezi de calitate foarte scăzută).

risperidonă versus risperidonă + acid valproic

două studii au comparat risperidona cu o combinație de risperidonă plus acid valproic. Nu au fost observate diferențe clare între grupurile de tratament pentru agresivitate (scorul final al Moas la trei zile: MD 1, 07, IÎ 95% -0, 20 până la 2, 34; participanți = 54; studii = 1; dovezi de calitate foarte scăzută) sau incidența acatisiei după 24 de ore: RR 0, 75, IÎ 95% 0, 28 până la 2, 03; participanți = 122; studii = 2; dovezi de calitate foarte scăzută).