Articles

GeoERA

doar 240 m lungime și 12.000 mp, dar o descoperire epocală făcută în 1986 în partea de sud-est a României de cercetătorul român Cristian Lascu (geolog, speolog și fotograf). Unele studii geodezice pentru amplasarea unei centrale termice pe suprafața unei gropi miniere abandonate la Mangalia, în partea de sud-est a României, la mai puțin de 2 km de Marea Neagră, au identificat la 6 m adâncime un spațiu subteran care nu comunică cu suprafața. În acel moment, nimeni nu și-a imaginat Peștera Movile, o mică peșteră cu pasaje înguste acoperite cu lut, dar cu galerii labirintice superbe și spectaculoase, ar fi considerată una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului care au revoluționat teoriile vieții pe Pământ.

într-o atmosferă subterană sulfidică otrăvitoare, biologii de la Institutul Național Român de Speologie au identificat un ecosistem chemoautotrofic stabil și unic,complet separat de atmosfera terestră timp de aproximativ 5,5 milioane de ani.

descoperirea a fost certificată zece ani mai târziu de cercetătorii NASA care au adus la Mangalia un laborator mobil ultra-sofisticat și o echipă de oameni de știință care au lansat un proiect de cercetare în colaborare cu omologii români.

testele efectuate au arătat că apa care curge are o compoziție chimică diferită de fântânile din apropiere, nu conține nici particule alimentare, nici izotopi radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobîl. Singura explicație a fost că apa din peșteră nu vine de sus, așa că trebuie să provină din straturi de calcar spongioase vechi de 25.000 de ani de jos. Apa sulfuroasă și termală (21 grade Celsius) curge prin canale carstice închise (Fig.1a), venind de-a lungul unei defecțiuni profunde, ca geomanifestare tipică, direct din adâncurile pământului. Sau poate doar hidrogenul sulfurat (H2S) a venit de acolo, fiind dizolvat mai târziu în nivelul apei adânci…

Fig. 1-a) Harta peșterii; b) baza mat nutritivă pentru întregul lanț trofic al peșterii; c,d) savantul Cristian Lascu, descoperitorul peșterii, în primele etape de cercetare

se pare că aerul devine mai rău, cu cât există mai multă viață. Peștera Movile abundă de creaturi și ciuperci ciudate, adaptatela un mediu absolut special. Oamenii de știință au identificat 48specii, inclusiv 33 găsite nicăieri altundeva în lume. Toată viața se bazeazăpe o spumă spumoasă ciudată (Fig.1B) de bacterii autotrofe care preia energia din chemosinteză (oxidarea sulfului și metanului/ amoniului găsite în apele subterane). Aceste covoare și filme pline de nutrienți sunt răspândite pe pereții peșterii și podelei corpurilor de apă și reprezintă sursa de hrană pentru alte bacterii și ciuperci heterotrofe. Acest lanț trofic unic continuă cu insecte mici, pseudoscorpioni și alte nevertebrate (izopode,springtails, păduchi), care sunt pradă speciilor unice de prădători mai mari ca păianjeni, melci, lipitori,creveți, centipede sau corpuri de apă (Fig.2).

Fig. 2-a) locuitorul peșterii (fotografie steemit.com); b) un corp de apă (Nepa sp.) din Movile (Credit: Thierry Berrod, Mona Lisa producție / SPL); c) centiped (foto Dustin Main); D) Pseudoscorpion

doar 10% oxigen în aer (mai degrabă decât de obicei 20%), dar o mulțime de hidrogen sulfurat (8-12 mg/l), dioxid de carbon (2-3, 5% – 100 de ori mai mare decâtaer normal) și metan (1-2%). „Bazinul de apă caldă, sulfidică, miroase a ouă putrezite sau ardecauciuc atunci când îl deranjați pe măsură ce hidrogenul sulfurat este eliberat” (2010, Rich Boden – microbiolog,a 29-a persoană care a văzut peștera în scopuri științifice). „Acidul sulfuric erodează calcarul, ceea ce face treptat peștera mai mare”, spune Boden. „Procesul eliberează dioxid de carbon, motiv pentru care nivelurile suntatât de ridicate.”evident, au fost emise ipoteze cu privire la originea acestor creaturi. Teoriile sugerează de la simpla intrare a speciei în peștera movilă prin alegere sau căderi accidentale, urmată de adaptarea la acest habitat specific al peșterii (așa cum se crede că insectele s-au apropiat de peșteră în epoca Miocenului), până la sosirea diferitelor specii newcolonizante în diferite etape ale timpului, poate din cauza constrângerilor de mediu terestru. Ultima presupunere este susținută de faptul că aspecii de melci care trăiesc în peșteră s-au dovedit a locui în peșteră puțin mai mult de 2 milioane de ani, similar cu o perioadă a erei glaciare). Cu toate acestea,studiile indică faptul că bacteriile descoperite în peșteră sunt foarte asemănătoare cu bacteriile găsite în altă parte, dar sunt derivate din strămoși cu mult înainte de 5,5 milioane de ani în urmă.

Fig. 3-pradă și prădător în Peștera Movile: a) pas cu pas, în întuneric; b) Waterscorpion mâncând un crustaceu (foto geek.com)

pentru a menține echilibrul delicat al acestui ecosistem unic și fragil, explorările peșterii sunt strict reglementate și doar câteva zeci de oameni de știință au avut voie să viziteze unul dintre cele mai izolate ecosisteme de pe planetă. Nu numai pentru a conserva un loc în care am putea afla răspunsuri la întrebări specifice legate de viața de pe pământul primordial, ci și pentru a căuta soluții pentru gestionarea prezenței dioxidului de carbon și a metanului (gaze cu efect de seră) pe pământ sau pe alte planete, potențială destinație viitoare pentru umanitate.

dar la o distanță de numai 2 km, pe malul Mării Negre, iubitorii misterului Pământului se pot bucura în același timp de scufundări și pot observa un mediu tipic de geomanifestare.Apele subterane sulfuroase de origine carstică continentală vin lasuprafață prin liniile de defecte și canalele de pietre Sarmatice. Izvoarele sulfuroase submarine din Mangalia conțin cea mai marediversitatea habitatelor marine din România. Acest sit Natura 2000 (ROSCI 0094) include nu numai izvoare hidrotermale sulfuroase de adâncime mică și roci infralitorale cu alge fotofile (Fig. 4a, b), dar și pajiști cu zostera noltii în nisipuri fine sau noroioase (Fig. 4C, d) sau nisipuri noroioase bioturbate byUpogebia.

Fig. 4-A,b) halouri galben – albe formate din bacterii tiofile care s – au dezvoltat în jurul izvoarelor sulfuroase (foto: Adrian Popa); c) roci infralittorale și alge fotofile (arhiva foto-INCDM); d) Zostera noltii și alte plante specifice în apele de mică adâncime (arhiva foto-INCDM)

Shhhhh…. sau poate este timpul pentru … aventuri cu extratereștrii…? Filmele” The Ends of the Earth: Secret Abbys of MovileCave „și” The Secret Underworld (Movile sulphur cave life, România) ” sunt chiar la colțul raftului de internet.

Dr. Valentina Cetean
IGR, Institutul Geologic din România

Bibliografie

  • Geocities Archive: Movile Cave description
  • BBC: fiarele bizare care trăiesc în peștera otrăvurilor din România
  • WorldAtlas: Movile Cave: o ciudățenie a României
  • Nita Victor, 2017: Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia
  • Natura 2000: Sic
  • dezvăluirea matricei: Peștera Movile: singurul loc de pe Pământ ca Marte habitat
  • Google pictures
  • Geek: peștera românească sigilată timp de 5,5 milioane de ani este plină de creaturi ciudate
  • Pagini de Istorie: la Movile
  • Steemit: lumea întunecată și întunecată a Movile Cave: troglobites part 1

Notă: Acest blog este optimizat pentru vizualizare în Chrome sau Firefox. În alte browsere: faceți clic pe imagini pentru a afișa în rezoluție completă.

Vizualizări Post: 28,256